Cum abilitatea de a digera laptele a îmbogăţit ţările europene

Justin Cook de la Universitatea din California, Merced, a folosit date despre fluxurile de populaţie migratoare pentru a estima compoziţia etnică a 108 ţări din Africa, Asia şi Europa în 1500. Apoi el estimează care este proporţia populaţiei care putea digera laptele, utilizând date despre toleranţa la lactoză şi a găsit că ţările din vestul europei aveau o rată a toleranţei la lactoză foarte ridicată (96% Suedia), iar cele mai scăzute rate au fost găsite în ţările sub-sahariene din Africa şi în ţările din Asia de Sud-Est, scrie Business Magazin.

Conform teoriei, oamenii care puteau digera laptele au folosit resursele mai eficient decât cei care nu puteau digera laptele. Practic, ei puteau extrage energie lichidă de la animale, în plus faţă de lână, carne etc. Mai mult, laptele i-ar fi ajutat pe europeni cu grăsimi benefice, proteine, vitamine şi minerale, reducând astfel bolile de care sufereau la vremea respectivă. De asemenea, dacă laptele era folosit pentru hrănirea bebeluşului acesta putea fi înţărcat mai devreme, astfel reducând timpul între naşteri.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Societăţile care consumau lapte erau mai dense, ceea ce înseamnă că şi creşterea era accelerată deoarece era mai uşor dezvoltarea infrastructurii, aplicării legilor etc. Oraşele se dezvoltă, iar muncitorii se pot specializa şi apar astfel tehnologii ce pot ajuta dezvoltarea societăţilor.